Aflata in nordul Moldovei, la 15 kilometri de Suceava, vestita ctitorie a marelui mitropolit si carturar Anastasie Crimca, se inalta aici de peste veacuri ca o marturie pentru zbuciumul trecutului moldovenesc, pentru iscusinta si dragostea de frumos a oamenilor de pe aceste meleaguri.
Din periaoda anterioara constructiei Dragomirnei sunt unele piese ce se disting prin valoarea lor: un acoperamant de sfinte vase daruit Manastirii Voronet de mitropolitul Grigorie Rosca in 1559, Evangheliarul ferecat in 1557 si crucea din lemn de abanos cu admirabile sculpturi in lemn ferecata in 1542.
Zestrea cea mai de pret si bogatia muzeului o constituie cele cateva manuscrise iesite din scoala de caligrafi si miniaturisti de la Dragomirna.
Tezaurul artistic de la Dragomirna pune in lumina si alte ramuri de activitate artistica cultivate in cadrul manastirii cum ar fi broderia si arta prelucrarii materialelor pretioase. Cele cateva piese brodate daruite de Crimca manastirii, epitafurile din 1612 si 1626 se remarca prin maiestria executiei cu fir de aur si argint pe fondurile de calde tonalitati ale catifelelor de culoare visinie si verde. Epitaful din 1612 are ca tematica Punerea in mormant a Mantuitorului, iar cel din 1626 are ca tema Adormirea Maicii Domnului. Ferecaturile somptuoase semnate de argintarul Grigore Moisiu se impun atat prin noutatea compozitiei si a repertoriului ornamental cat si prin desavarsita stapanire a tainelor tehnicii prelucrarii metalelor. O frumoasa piesa de argintarie si de sculptura in lemn, ajunsa pana aproape de miniatura, este si crucea de lemn de tisa ferecata si daruita de Anastasie Crimca in 1624 ctitoriei sale. O alta piesa de valoare istorica si artistica o reprezinta un alt epitaf cu aceeasi tema (Punerea in mormant), broderie in fir de aur si argint pe fond de matase si daruit de mitropolitul Varlaam al Rostovului mitropolitului Anastasie Crimca. Acest epitaf a fost lucrat in 1588 in Rusia, broderia aceasta constituind un alt obiect de nepretuit atat prin vechime cat si prin finetea executiei.
Tezaurul artistic de la Dragomirna pune in lumina si alte ramuri de activitate artistica cultivate in cadrul manastirii cum ar fi broderia si arta prelucrarii materialelor pretioase. Cele cateva piese brodate daruite de Crimca manastirii, epitafurile din 1612 si 1626 se remarca prin maiestria executiei cu fir de aur si argint pe fondurile de calde tonalitati ale catifelelor de culoare visinie si verde. Epitaful din 1612 are ca tematica Punerea in mormant a Mantuitorului, iar cel din 1626 are ca tema Adormirea Maicii Domnului. Ferecaturile somptuoase semnate de argintarul Grigore Moisiu se impun atat prin noutatea compozitiei si a repertoriului ornamental cat si prin desavarsita stapanire a tainelor tehnicii prelucrarii metalelor. O frumoasa piesa de argintarie si de sculptura in lemn, ajunsa pana aproape de miniatura, este si crucea de lemn de tisa ferecata si daruita de Anastasie Crimca in 1624 ctitoriei sale. O alta piesa de valoare istorica si artistica o reprezinta un alt epitaf cu aceeasi tema (Punerea in mormant), broderie in fir de aur si argint pe fond de matase si daruit de mitropolitul Varlaam al Rostovului mitropolitului Anastasie Crimca. Acest epitaf a fost lucrat in 1588 in Rusia, broderia aceasta constituind un alt obiect de nepretuit atat prin vechime cat si prin finetea executiei.
Expozitia din Sala Gotica a muzeului mai adaposteste:
- un exemplar din Cazania lui Varlaam tiparita la 1643 la Iasi, fiind prima carte scrisa in Moldova in limba romana folosind alfabatul chirilic;
- doua epitafe din secolul al XVII-lea reprezentand unul Ingeri si Serafimi, iar altul avad brodat Sfinti Ierarhi;
- o lumanare din ceara albita la soare si pictata dupa traditia de catre ctitor, aprinsa la slujba de sfiintire a manastirii;
- un policandru de cristal daruit de Imparateasa Ecaterina a II-a a Rusiei;
- alte cruri de proportii mai mici ce au apartinut unor egumeni ai manastirii;
- obiecte de cult datate din secolul XVIII-lea: potire, stea, disc si litier.
Din vechea zestre de mobilier a Dragomirnei se pastreaza cele doua strane ale cantaretilor.
- un exemplar din Cazania lui Varlaam tiparita la 1643 la Iasi, fiind prima carte scrisa in Moldova in limba romana folosind alfabatul chirilic;
- doua epitafe din secolul al XVII-lea reprezentand unul Ingeri si Serafimi, iar altul avad brodat Sfinti Ierarhi;
- o lumanare din ceara albita la soare si pictata dupa traditia de catre ctitor, aprinsa la slujba de sfiintire a manastirii;
- un policandru de cristal daruit de Imparateasa Ecaterina a II-a a Rusiei;
- alte cruri de proportii mai mici ce au apartinut unor egumeni ai manastirii;
- obiecte de cult datate din secolul XVIII-lea: potire, stea, disc si litier.
Din vechea zestre de mobilier a Dragomirnei se pastreaza cele doua strane ale cantaretilor.
In prezent, in spatele zidurilor manastirii, intr-o hala dominata de doua role imense, zilnic 10 maici fabrica 400 de kilograme de lumanari din ceara si parafina. Este singura fabrica de lumanari din Arhiepiscopia Sucevei si Radautilor, unde se produc lumanarile care se aprind in toate bisericile, schiturile si manastirile din judet. Pe langa fabrica de lumanari, la Dragomirna mai exista un atelier de pictat icoane pe lemn si sticla, un atelier de croitorie si unul de broderie. Aici se fac cu multa migala haine preotesti.
