La inceputul secolului XIV a luat fiinta pe Valea Siretului una din cele mai vechi sihastrii din Moldova . Calugarii se nevoiau cate doi-trei in mici chilii de lemn si isi castigau existenta din impletirea cosurilor de salcie de pe lunca Siretului. Cu timpul au construit o mica biserica cu hramul "Sfantul Nicolae", numita "Sihastria din Poiana" iar mai apoi, Voievodul Petru Musat a zidit aici o biserica de piatra, numind-o Manastirea "Probota" ( Fratia). Biserica de zid Sfantul Nicolae deteriorandu-se, a fost parasita definitiv de Petru Rares (domn in doua randuri: 1527-1538; 1541-1546).
El zideste in 1530 actuala manastire Probota, sau Pobrata ("infratire" sau "fratie"), cum i se mai spunea pe vremuri. Pe zidul dinspre sud se pastreaza pisania in limba slavona, cu urmatorul continut: "Cu vrerea Tatalui si cu ajutorul Fiului si cu savarsirea Sfantului Duh, iata eu, robul Stapanului meu Iisus Hristos, Io Petru Voievod, cu mila Lui Dumnezeu domn al tarii Moldovei, fiul lui Stefan Voievod cel Batran, a binevoit domnia mea cu buna mea voie in a 4-lea an al stapanirii (mele) imparatesti, a zidi acest hram intru numele Arhiereului facatoru de minuni Nicolae, fiind egumen chir Grigore in anul 7038 (1530)".
Petru Rares a inzestrat manastirea cu vesminte, argintarii, carti si a daruit multe si frumoase mosii. A zidit imprejurul bisericii chilii pentru egumeni si calugari, cladiri pentru gospodarie si in partea de nord a construit si o Casa Domneasca. Mitropolitul Dosoftei care a trait o perioada aici, a reparat-o in urma unui incendiu, a terminat edificiile din curte si trapeza, dupa care a inchinat manastirea Probota Sfintei Manastiri de la Ierusalim. In 1964 manastirea in care au vietuit totdeauna calugari, s-a desfiintat, devenind biserica de mir. In 1991 s-a reinfiintat ca manastire pentru calugari iar in 1994 a fost transformata in manastire pentru calugarite.
n biserica se afla 21 de pietre tombale epigrafe, realizate intre 1464-1640, de o remarcabila valoare documentara si artistica; pietrarii au trecut de la elemente decorative geometrice la cele accentuat vegetale, inovatie reprezentativa pentru sculptura secolului al XVI-lea. In camera mormintelor (gropnita) sunt ingropati: Doamna Oltea mama lui Stefan cel Mare, ; Doamna Elena, a II-a sotie a lui Petru Rares; doamna lui Petru Rares, fiica lui Ioan Despot. Zidurile de aparare inalte de 6 metri, turnurile patrate si Casa domneasca (vestigii), intregesc ansamblul monahal cu elemente ale arhitecturii civile moldovenesti - printre putinele piese din secolul al XVI-lea care mai exista.
Colectia de istorie si arta veche, in organizare, cuprinde piese obtinute in urma sapaturilor arheologice, tesaturi din sec. XVI-XVII, obiecte de cult, vesminte (sec. XVIII).