La aproximativ 15 de Suceava, pe drumul înspre Paşcani, se găseşte satul Reuseni, localitate atestată documentar încă din secolul al XV-lea, din vremea lui Alexandru cel Bun, când satul trece din proprietatea lui Răvaş- Suceavă în cea a credinciosului boier al voievodului, Stroici.
Însă atestarea cronicărescă a Reusenilor se leagă nemijlocit de anul 1451, când aici îşi găseşte sfârşitul tragic Bogdan al II- lea, tatăl lui Ştefan cel Mare, care, invitat fiind de boierul său Steful Cernohot, participă la nunta fiului acestuia, nuntă la care, pe lângă alţi curteni, s-a aflat şi fiul său, Ştefan, şi doamna Maria Oltea, mama viitorului domn al Moldovei. Asta e, aşadar, povestea bisericii cu hramul Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Reuseni, ultima ctitorie a lui Ştefan cel Mare, începută spre sfârşitul vieţii şi terminată la două luni după moartea voievodului de către fiu său Bogdan al III-lea (Bogdan cel Chior).
În anul 1868 Biserica din Reuseni a fost acoperită cu şindrilă, iar în anul 1906 a fost acoperită cu tablă prin dania credincioşilor. Au mai fost şi alte modificări aduse, cum ar fi: în anul 1843 s-a refăcut iconostasul, s-a podit biserica cu scânduri pe timpul preotului Lazar Marian (1833-1861) înlaturându-se vechea pardoseală din căramidă, iar în 1860 i s-a ataşat o turlă care i-a schimbat şi mai mult înfăţişarea.
Sper din tot sufletul ca după renovarea aceasta biserica să arate cât mai aproape de felul cum a fost construită şi să intre în circuitul turistic al zonei.
Sper din tot sufletul ca după renovarea aceasta biserica să arate cât mai aproape de felul cum a fost construită şi să intre în circuitul turistic al zonei.
