Manastirea Teodoreni, intalnita si sub denumirea de Manastirea Todireni, este o manastire de maici amplasata in municipiul Suceava, in cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorita in anul 1597 de catre postelnicul Teodor Movila, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movila (1595-1600, 1600-1606).Ansamblul Manastirii Teodoreni a fost inclus pe
Lista monumentelor istorice din judetul Suceava din anul 2004, fiind alcatuit din urmatoarele 4 obiective: Biserica “Inaltarea Domnului” – datand din secolul al XVI-lea, cu transformari din 1785, Chiliile vechi – datand de la sfarsitul secolului al XVI-lea, Turnul clopotnita – datand din 1597, Zidul de incinta – datand din secolul al XVIII-lea. In anul 1472 pe locul unde se afla astazi Manastirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserica din lemn, aici aducandu-le la porunca lui Stefan cel Mare pe domnita Maria si fiica ei, Maria Voichita, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsa de turci. Pe temeliile acestei bisericute, la sfarsitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movila a construit aici o biserica de zid. Postelnicul facea parte dintr-o familie boiereasca de vaza a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofatului Ioan Movila si a primei sale sotii Greaca, si frate vitreg cu domnitorii Ieremia si Simion Movila si cu Mitropolitul Gheorghe Movila al Moldovei.
Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se afla inscris anul 1597, care indica tocmai data inaltarii edificiului. Ctitorul a inzestrat manastirea cu numeroase mosii si sate (Adancata, Nagoreni, Grusevita), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate manastiri din Moldova. Imprejurimile din jurul manastirii erau nelocuite. Pentru a lucra mosiile manastirii au fost adusi aici tarani ruteni din partile Storojinetului, carora li s-au dat o bucata de pamant pentru a-si construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a asezat si populatie romaneasca. Proprietarul mosiei Teodoreni, marele logofat si cronicar Miron Costin, pe vremea cand era parcalab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje catre slujbasii sai din Teodoreni. Numele localitatii s-a schimbat astfel din Teodoreni in Burdujeni. Biserica a fost restaurata de boierii din familia Costin in secolul al XVII-lea. La data de 19 februarie 1664, domnitorul Eustratie Dabija si Miron Costin (urmas al ctitorului prin casatoria cu Elena, nepoata lui Teodor Movila) au inchinat Teodorenii catre Manastirea Sfantul Pavel de la Muntele Athos, aici instalandu-se calugari greci. Biserica a fost devastata in timpul razboiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile au fost arse si zidurile prabusite. In anul 1785 s-au efectuat lucrari de restaurare a lacasului de cult, sub ingrijirea egumenului Anania, mitropolit al Sevastiei. Cu acest prilej, au fost refacute zugravelile si iconostasul de catre zugravul grec Veniamin din Troada si s-a adaugat o tampla, importanta din punct de vedere artistic. Mitropolitul Anania a infiintat aici si o scoala de catiheti, care a functionat pana la desfiintarea manastirii. La aceasta scoala a studiat in anii ‘20 ai secolului al XIX-lea si Neofit Scriban, viitorul arhiereu si pedagog. Printre staretii manastirii s-a numarat si ieromonahul Iosif Gheorghian (1863), viitorul mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Romane. Legea secularizarii averilor manastiresti din 1863 a dus la deposedarea manastirii de mosiile detinute, iar Manastirea Teodoreni a devenit biserica de mir. Pe rand, proprietatile fostei manastiri sunt cedate catre diverse institutii: cladirea chiliilor a fost utilizata drept cazarma de catre armata austriaca etc. Ea a fost distrusa de catre un incendiu de mari proportii din anul 1917. S-au efectuat lucrari de restaurare in anii 1986 si 1993. In anul 1992, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei a reanfiintat Manastirea Teodoreni, de aceasta data cu obste de maici. A fost construita o cladire din zid pentru chilii, bucatarie, trapeza, staretie, magazii si beciuri. Maicile desfasoara aici activitati de restaurare a icoanelor, broderiilor, manuscriselor si cartilor religioase. Intrarea in complexul manastiresc se face pe sub turnul clopotnitei. Acesta dateaza din aceeasi perioada cu biserica, avand un plan de constructie asemanator cu cel de la Biserica Sfantul Dumitru din Suceava. Incinta dreptunghiulara a bisericii este inconjurata de ziduri de piatra inalte de peste 2 metri. Printre odoarele Manastirii Teodoreni care se mai pastreaza si astazi mentionam carti vechi cu litere chirilice si grecesti, icoane vechi, vase liturgice si odajdii. Biserica are o forma trilobata si este asemanatoare ca plan cu Biserica Sfantul Dumitru din Suceava, fiind mai mica decat aceasta. Construita din piatra de catre Constantin Batiste, cumnatul lui Teodor Movila, ea are ziduri de peste un metru grosime. In exterior, in partea superioara se afla un brau de ocnite care inconjoara biserica.
Pridvorul este de dimensiuni mici si este boltit cu o calota sferica, iar usa de intrare in biserica fiind situata pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este si el mic si are doar doua ferestre. Zidul dintre pronaos si naos a fost daramat pentru largirea spatiului. Naosul are doua abside laterale sprijinite de patru contraforturi din piatra. Catapeteasma a fost realizata in anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit si el de un contrafort din piatra ridicat pana la mijlocul peretelui. Altarul are o singura fereastra. Deasupra naosului se afla o turla octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Ea este asezata pe o baza stelata si prevazuta cu firide late terminate la partea superioara prin arcuri duble. Exista doua randuri de ocnite care inconjoara turla, unul in firide si unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse in cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictata in anul 1785, dar zugraveala s-a degradat in timp, fiind pastrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate in marime naturala portretele lui Teodor Movila si al fiului sau, Ioan, care se afla pe peretele din stanga al pronaosului. In ultimii ani, biserica a fost repictata in stil bizantin si in tehnica fresca de pictorul profesor Nicolae Sava din Bucuresti. Pe langa elementele traditionale, apar si elemente de inovatie si creatie autentica, atat cromatic, cat si compozitional. Pe peretele din dreapta al pronaosului a fost pictat un nou tablou votiv, in care cei doi ctitori apar reprezentati impreuna cu familiile lor. Aici s-a aflat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1533-1591).
Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se afla inscris anul 1597, care indica tocmai data inaltarii edificiului. Ctitorul a inzestrat manastirea cu numeroase mosii si sate (Adancata, Nagoreni, Grusevita), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate manastiri din Moldova. Imprejurimile din jurul manastirii erau nelocuite. Pentru a lucra mosiile manastirii au fost adusi aici tarani ruteni din partile Storojinetului, carora li s-au dat o bucata de pamant pentru a-si construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a asezat si populatie romaneasca. Proprietarul mosiei Teodoreni, marele logofat si cronicar Miron Costin, pe vremea cand era parcalab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje catre slujbasii sai din Teodoreni. Numele localitatii s-a schimbat astfel din Teodoreni in Burdujeni. Biserica a fost restaurata de boierii din familia Costin in secolul al XVII-lea. La data de 19 februarie 1664, domnitorul Eustratie Dabija si Miron Costin (urmas al ctitorului prin casatoria cu Elena, nepoata lui Teodor Movila) au inchinat Teodorenii catre Manastirea Sfantul Pavel de la Muntele Athos, aici instalandu-se calugari greci. Biserica a fost devastata in timpul razboiului ruso-turc din 1769-1774, chiliile au fost arse si zidurile prabusite. In anul 1785 s-au efectuat lucrari de restaurare a lacasului de cult, sub ingrijirea egumenului Anania, mitropolit al Sevastiei. Cu acest prilej, au fost refacute zugravelile si iconostasul de catre zugravul grec Veniamin din Troada si s-a adaugat o tampla, importanta din punct de vedere artistic. Mitropolitul Anania a infiintat aici si o scoala de catiheti, care a functionat pana la desfiintarea manastirii. La aceasta scoala a studiat in anii ‘20 ai secolului al XIX-lea si Neofit Scriban, viitorul arhiereu si pedagog. Printre staretii manastirii s-a numarat si ieromonahul Iosif Gheorghian (1863), viitorul mitropolit-primat al Bisericii Ortodoxe Romane. Legea secularizarii averilor manastiresti din 1863 a dus la deposedarea manastirii de mosiile detinute, iar Manastirea Teodoreni a devenit biserica de mir. Pe rand, proprietatile fostei manastiri sunt cedate catre diverse institutii: cladirea chiliilor a fost utilizata drept cazarma de catre armata austriaca etc. Ea a fost distrusa de catre un incendiu de mari proportii din anul 1917. S-au efectuat lucrari de restaurare in anii 1986 si 1993. In anul 1992, mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei si Bucovinei a reanfiintat Manastirea Teodoreni, de aceasta data cu obste de maici. A fost construita o cladire din zid pentru chilii, bucatarie, trapeza, staretie, magazii si beciuri. Maicile desfasoara aici activitati de restaurare a icoanelor, broderiilor, manuscriselor si cartilor religioase. Intrarea in complexul manastiresc se face pe sub turnul clopotnitei. Acesta dateaza din aceeasi perioada cu biserica, avand un plan de constructie asemanator cu cel de la Biserica Sfantul Dumitru din Suceava. Incinta dreptunghiulara a bisericii este inconjurata de ziduri de piatra inalte de peste 2 metri. Printre odoarele Manastirii Teodoreni care se mai pastreaza si astazi mentionam carti vechi cu litere chirilice si grecesti, icoane vechi, vase liturgice si odajdii. Biserica are o forma trilobata si este asemanatoare ca plan cu Biserica Sfantul Dumitru din Suceava, fiind mai mica decat aceasta. Construita din piatra de catre Constantin Batiste, cumnatul lui Teodor Movila, ea are ziduri de peste un metru grosime. In exterior, in partea superioara se afla un brau de ocnite care inconjoara biserica.
Pridvorul este de dimensiuni mici si este boltit cu o calota sferica, iar usa de intrare in biserica fiind situata pe peretele vestic al acestuia. De asemenea, pronaosul este si el mic si are doar doua ferestre. Zidul dintre pronaos si naos a fost daramat pentru largirea spatiului. Naosul are doua abside laterale sprijinite de patru contraforturi din piatra. Catapeteasma a fost realizata in anul 1785 de ierodiaconul Veniamin Velicu. Absida altarului este sprijinit si el de un contrafort din piatra ridicat pana la mijlocul peretelui. Altarul are o singura fereastra. Deasupra naosului se afla o turla octogonala pe exterior si cilindrica pe interior. Ea este asezata pe o baza stelata si prevazuta cu firide late terminate la partea superioara prin arcuri duble. Exista doua randuri de ocnite care inconjoara turla, unul in firide si unul deasupra lor. Turla are patru ferestre dispuse in cele patru puncte cardinale. Biserica a fost pictata in anul 1785, dar zugraveala s-a degradat in timp, fiind pastrat azi numai tabloul votiv, unde sunt pictate in marime naturala portretele lui Teodor Movila si al fiului sau, Ioan, care se afla pe peretele din stanga al pronaosului. In ultimii ani, biserica a fost repictata in stil bizantin si in tehnica fresca de pictorul profesor Nicolae Sava din Bucuresti. Pe langa elementele traditionale, apar si elemente de inovatie si creatie autentica, atat cromatic, cat si compozitional. Pe peretele din dreapta al pronaosului a fost pictat un nou tablou votiv, in care cei doi ctitori apar reprezentati impreuna cu familiile lor. Aici s-a aflat singurul portret pictat al lui Miron Costin (1533-1591).
